Drumul mătăsii

De cîte ori mă prinde dimineaţa în cartier
mă uit la oamenii
de toate formele şi culorile
cum opresc 5 minute
la gura de metrou costică georgian
să-şi termine cafeaua şi ţigara
înainte să coboare mai departe
spre treaba lor
nebănuită.

Atunci gîndesc:
aşa tre’ să fi fost acum 1000 de ani o
oază pe drumul mătăsii –
negustori din toate cotloanele
lumii cunoscute,
cadîne înzorzonate,
mercenari cu tatuaje,
robi transpiraţi,
cămile lînoase şi triste,
cu toţii fumînd kent cu biluţă
scrumînd în paharele lor de plastic
de la automat.