13 animale fioroase care mi leaş loa dacaş fi Nuţu Cămătaru

1. Mi-aş lua anghilă.

I-aş face o piscină specială lângă piscina mea de lângă unde am io vila mea de mafiot. Să arăt la duşmani: uite mă fraere dă duşman, aici am vilă cu piscină, acolo anghilă cu piscină.

E practic deja doo pulenţe, în condiţile care anghila ie singuru peşte care 100% ca o pulenţă arată.

2. Mi-aş lua balenă ucigaşă.

Aş ţine-o şi pă ea într-un lighean şi aş arunca cu bani în lighean, să ştie toţi cămătarii că io am singura dân lume balenă ucigaşă plătită.

3. Mi-aş lua cangur.

Să-l fac la buzunare din când în când, să nu uit niciodată de unde am pornit.

(În locu la cuşcă iaş face o imitaţie după autobuzu’ galben care mergea pă Energeticienilor spre târgu’ de la Vitan şi era multă lume în el şi pă el.)

4. Mi-aş lua enot.

L-aş înscrie într-un concurs de enot care tot eu l-aş câştiga, că cine drecu mai are pă lumea asta enot.

În cuşcă la enot aş pune un ventilator, să fluture tot timpul. Pormă m-aş lăuda la duşmani că sunt campion mondial şi universal la enot în stilu să fluture.

5. Mi-aş lua hipopotam.

În primul rând, pentru că hipo e cal în greceşte şi caii sunt jmecheri. În al doilea rând, pentru că pot. În al treilea rând, ca să îl am. Hipo pot am.

6. Mi-aş lua lebădă.

Aşea, simbolic. Că dacă învârţi pă hârtie silabele lu’ lebădă iese “dă-le bă”, “bă, dă-le” şi alte comenzi verbale care le zic io adesea la datornicii mei, despre lovele.

7. Mi-aş lua lamă.

Cum spune înţelepţii dân Tibet, când ai boală pe duşmani, daleai lama.

8. Mi-aş lua mamifer.

Mamiferu ie orice animal care suge din ţâţa lu mă-sa supstanţele nutritive carei trebuesc. Dacă nare suficient fer, de exemplu, începe să plângă “mami, fer”. Feru ie o supstanţă nutritivă, chiar dacă mai puţin valoroasă ca cupru.

Orice animal care ştie să apreceze feru e binevenit în curte la mine, chiar dacă noi în cămătărie lucrăm cu fer doar sub formă de răngi.

9. Mi-aş lua morun.

Ca să-l corectez. Că io am învăţat la şcoala de cămătărie că ie dezacord să se zice “morunu’”. Corect e să se zice ori “moare unu’”, ori “mor toţi”. Duşmanii, normal, că ăia are obiceiu să crepe numa când aude de Nuţu.

10. Mi-aş lua salamandră.

Când vine musafirii şi mă întreabă “Moamă, asta ie salam…” să-i întrerupez pă loc: “…regheton! Salam… regheton! forţa! forţa! Pentru naşu’ mare, a dat o mie de mărci!” Să râdem şi să ne veselim ca mafioţii.

Plus că ştiu de la cursu dă sensibilitate din puşcărie că salamandra ie cea mai incluzivă formă de broască. Salam place la barosani şi Andra la gagicuţe.

11. Mi-aş lua şoarece.

Ca când vine jandarmii şi întreabă ş’oare ce mai are astăzi domnul Nuţu prin curte, io să răspund că da.

12. Mi-aş lua ulii.

Să întreb duşmanu: Bre duşmane, o ştii p-aia cu uliii?

Şi când el zice că nu, da’ de fapt se aşteaptă să zic “Lua-m-ai dă capu’ pulii”, să-i explic: duşmane, eşti fraier, n-am cum să zic aşea cum crezi tu, deoarece uliii e cu trei i şi pulii numa’ cu doi, şi deci se pronunţă umpic altfel şi prin urmare nu mai rimează. Mai dă şi tu cu nasu pă la o bibleotecă dasta, sămorio. Tre’ să fii întotdeauna cu un pas înainte la duşman, să-l faci să se simte infereor.

13. Mi-aş lua zebră.

Să umblu călare pe ea, pe unde vrea muşchiu meu de interlop, în mijlocu la trafic. Alo, domnu’! Eram pă zebră. Mue. Dacă mă claxonează vreunu atâtai trebe.

(În caz că vă sună familiar, da, ăsta e un text din 2013 reeditat, că Nuţu nu are animale de azi, de ieri.)