Trei manelişti care n-ar muri de foame dacă s-ar termina manelele

Mă ştiţi. Aşa cum unora le place vinul dulce şi altora pornografia cu cai, mie-mi place să scotocesc cotloanele interneţilor după manele, şi nu ca un guilty pleasure, ci fiindcă-s o expresie brută şi autentică a dorinţelor şi bucuriilor omului simplu, un rap melodios, un jazz carpato-danubian, un blues dincolo de blues, un mainstream underground, sau cum vreţi voi să le alintaţi.

Ah, şi pentru că maneliştii şi prietenii lor nu-s numai ţinuţi sub un embargou injust de către snobii, rasiştii şi puriştii de printre noi, ci au şi talent cu roaba, mânca-ţi-aş. Pe bune. Altfel nu rezistau pe piaţa obscură şi evazionistă a nunţilor şi cumetriilor, unde nu se face playback, şi unde nu se cântă douăj’ de minute, ci douăj’ de ore.

Sigur l-aţi auzit pe regretatul Leonard strunindu-şi basul; care sunteţi mai vechi i-aţi prins pe aici şi pe Pokemon Band exersând într-o cârciumă pustie.

Dar pe maneliştii “mari” de câte ori am avut ocazia să-i scoatem din zona lor de confort? (care, fie vorba între noi, e şi zona noastră de confort)

*dacă mă întrebaţi pe mine, ăsta-i şi unicul merit al şuşelor de căcat gen Măruţă. Au mai adus manelişti pe sticlă din an în paşti. Ca să nu uităm că acolo, departe, unde noi nu călcăm de obicei, e un univers pe care nu-l putem ignora, că-i mare şi interesant.

Întâmplător (în afară de Sandu Ciorbă, care-i oricum mai degrabă un proto-manelist, şi care nu-şi trădează rolul nici bătut) cam toţi maneliştii mei preferaţi s-ar descurca cu facturile chiar şi dacă toată bo$$imea din high-life-ul întunecat s-ar hotărî din senin să nu mai cheme la nuntă decât ansambluri baroce.

Cei trei pe care-i vom asculta azi scoşi din elementul lor sunt:

3. Adi de la Vâlcea

Despre care se ştia deja că deţine un Paul Reed Smith şi-un Stratocaster şi că uneori jamuieşte la ele fără frică.

Dar despre care probabil nu se ştia că-i un Eros Ramazzotti foarte convingător. Nu, serios! Daţi-i o şansă lui Adi, că la Vâlcea la vita è molto difficile.

2. Liviu Mititelu (zis Liviu Guţă)

…, care nu-i rudă cu vechiul rege Nicolae Guţă, dar pe care-l cunoaşteţi sigur de când cu “De ce mă minţi”, e ca cameleonul. Showman versatil, braşoveanul năsos cu alură de instructor auto stârneşte amuzamentul de fiecare dată când îşi imită colegii de breaslă sau când se dă moldovean. Dar şi când încearcă un Elvis la el în dormitor!

https://www.youtube.com/watch?v=OzXZValiIfY

Şi dacă timbrul său grav chiar nu v-a convins că are coaie, arătaţi-mi alt interpret care şi-a permis să râdă în 2012 de Connect-r şi Velea, vedetele verii cu pricina (dacă cumva aţi uitat deja). Totul în timp ce bătea apropouri vocale la Bănică junior, întrepătrunse cu iodlere şi căscaturi şi behăieli şi-un nene care zice că rappin’ on. Epic.

https://www.youtube.com/watch?v=IAtnFFAHFdw

1. Adrian “Copilul Minune” “Minune” “de Vito” “Adi” Simionescu

De-ai fi tu salcie la mal.