Utopia Balcanica

De ce nu vreau femei pe bancnote. Şi nici bărbaţi

Am tot urmărit campania prin care nişte băieţi şi nişte fete vor să pună o femeie pe o bancnotă. Nimic rău în asta, mi-am zis eu iniţial. Dintre toate demersurile oamenilor de pe interneţ, ăsta chiar nu-i unul ignobil şi pot înţelege principiul din spatele lui. În afară de ţărăncuţa lui Grigorescu chiar nu avem femei pe bancnote.

Dar pe urmă mi-am pus în funcţiune detectorul de -isme din cap (în afară de câteva -isme, cărora le sunt fidel, cam toate -ismele îmi displac) şi mi-am dat seama. E de cîcat. Mi se pare de cîcat să fie femei pe bancnote. Aşa cum mi se pare de cîcat să fie bărbaţi pe bancnote, sau oricare alt sex de oameni, dacă mai există vreunul. Pe bancnote ar trebui să fie cifre, în primul rând, şi dup-aia orice altceva, dar nu femei sau bărbaţi.

Înainte să ziceţi că sunt tâmpit, lăsaţi-mă să explic de ce sunt aşa tâmpit. (Nici măcar nu vă cer să fiţi de acord, poate că aberez, da’ măcar rumegaţi şi voi un pic aspectul.)

Mai toate bancnotele secolului douăşunu sunt emise de banca centrală a unui stat. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi dacă e să respectăm pe bune principiile unei democraţii adevărate, un stat nu are voie să fie mai mult decât un aparat de funcţionari.

Şi totuşi, în loc să tindă măcar spre neutralitatea lui firească făcând bani utilitari, bani cu cifre pe ei, elemente de siguranţă şi eventual nişte arabescuri pe ici, pe colo, ca să fie estetic, statul pune oameni pe bancnote. Oameni pe care el, statul, îi consideră mari, după criteriile lui misterioase. Oameni care au avut sex, culoare, etnie, convingeri politice, poate chiar au furat zacuscă în tinereţe.

Pui oameni pe bancnote?

Ah, bun, duci mai departe memoria lor, propovăduieşti cultura! Problema e că cultura nu mai e doar cultură când se ocupă de ea un stat, care stat îşi satisface prin ea nevoia de imagine.

Mai ales când nu-i Elveţia, ci statu’ naţional, statul unei singure naţiuni, statul care vine din fabrică discriminatoriu şi cu duble standarde. Cultura “de stat” nu e decât un instrument de propagandă odios şi un motor al duşmăniei. Primul Minister al culturii din lume, ne explică şi musiu Alexe, a fost al lui Mussolini, care l-a inventat pentru că îi era util. Putem afirma fără să glumim prea tare că însăşi existenţa relaţiei stat-cultură e de sorginte fascistă.

Un stat care emite judecăţi de valoare – hîr mîr, au fost mulţi istorici mişto dar Iorga a fost atât de mişto încât hai să-l punem pe bani – nu le emite de dragul operei lui Iorga sau ca să îi ajute pe copii să fie mai deştepţi. Are deja scopurile lui dincolo de ale cetăţeanului, ţese basme protocroniste ca să se justifice, să fie sacrosanct în ochii omului simplu. Ştiu de pe bani că Iorga a fost mare, prin urmare MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN buhuhu, nu dau pământ la unguri!

De-aia e şi atât de greu dup-aia să-l dai pe stat jos de pe soclu şi să-l regândeşti. Ştii, poate ar fi mai bine pentru economie dacă din astea 17 state am face unul. Sau dacă din statul ăsta am face vreo patru. Nup! Astea sunt chestii pe care în Europa nu poţi să le zici, că iese cu război. Pentru că statul, în loc să fie un ansamblu de birocraţi al căror scop e să fie cât mai eficienţi, e un dinozaur viu.

Dar înapoi la bancnote!!!

…şi luându-l în continuare pe Iorga ca exemplu. Ok. Acceptăm status quo-ul. Statul zice că Iorga e cel mai tare şi, prin urmare, îl pune pe o bancnotă. Lăsăm la o parte şi posibila minoritate anti-Iorga (nuş’, urmaşii chelnerului căruia Iorga i-a dat ţeapă de cinci poli la cârciumă, să zicem) care-i alcătuită tot din cetăţeni reprezentaţi democratic dar ar fi nemulţumită din start.

Dar e cu adevărat o cinste pentru bietul Iorga să fie pe o bancnotă sau e o jignire?

Serios. Gândiţi-vă un pic! Odată Iorga pus pe bancnotă, în afară de faptu’ că îi va şti mai multă lume mutra (şi că, de când cu bancnotele noi, nu se mai vede ca şi cum ar avea un cuc în gură), ce o să se întâmple cu Iorga? Vă zic eu.

Interlopii din Buzescu vor da şpagă o grămadă de Iorga ca să nu le dărâme palatele de haur. Băieţaşii din dosul străzii vor da şaij’ de Iorga pe un gram de marihuană pe care nici măcar nu o vor folosi ca să facă poezii sau să compună cântece. Infractori cu ciorap pe cap vor desface bancomatul cu ranga ca să scoată Iorga dinăuntru. Valize cu Iorga vor fi motiv pentru crimă. Plicuri cu Iorga vor păstra incompetenţi în funcţie. Teancuri de Iorga vor dărâma o casă bătrânească pentru că dedesubt e petrol sau pulamea. Fiţi convinşi că, dacă ar fi viaţă de apoi, Iorga s-ar răsuci în ea şi ar fi foarte supărat.


Şi ştie să zică futu-vă-n cur în 30 de limbi străine.

Dincolo de asta, da, ok. În condiţiile în care totuşi se practică să jigneşti/cinsteşti pe cineva punându-l pe bancnotă, e naşpa că nu avem şi femei acolo.

Dar va fi oare mai puţin naşpa să fie o singură femeie şi şapte bărbaţi, sau câte bancnote sunt? Dar dacă le-am face fifti-fifti şi ar fi la fel de multe femei pe bancnote, de ce nu ar fi nici un membru marcant al comunităţii LGBT pe bancnote? De ce nu e nici un cetăţean de etnie greacă, sau rom sau ceangău sau şvab pe bancnote? De ce nu e nici un daltonist pe bancnote? Nici un supravieţuitor al poliomielitei?

Nu fac mişto aici. Deşi unora li s-ar părea aşa sau pe dincolo, toate revendicările astea sunt perfect legitime şi cele mai cinstite lucruri pe care le-ar putea face un stat ar fi fie să scoată sute de modele de bancnote, fie să nu pună oameni pe bancnote. Mai ales când are la dispoziţie atâtea soluţii alternative.

Soluţii alternative pentru bancnote.

Ceva frumos. Statul ar putea să tipărească pe bani chestii interesante care nu supără pe nimeni şi care se află, la momentul actual, pe teritoriul lui. Forme de relief, copaci, animăluţe pe cale de dispariţie. Sunt plăcute ochiului şi ne amintesc că-i mişto să îţi pese de natură, să nu vânezi mistreţu’ şi să colectezi gunoiul selectiv.

Ceva util. Statul ar putea, dac-ar şi vrea, să contribuie la dotarea intelectuală a copiilor lui, cu mesaje care chiar îi fac mai deştepţi şi care sunt incontestabile. Pe bancnote ar putea fi imprimate noţiuni de bază din ştiinţele precise. Sfaturi de prim ajutor. Planetele sistemului solar. Unităţi de măsură. Ciuperci comestibile şi necomestibile. Nu bea că faci cancer, nu fuma că mori, nu-ţi bate nevasta, nu lua şpagă, nu da şpagă.

Ceva fezabil. Statul ar putea să câştige un leu din faptul că banca lui centrală are monopol pe scosu’ banilor. Scoţi la licitaţie câte un an de zile de reclamă pe bancnote, încasezi, ai ocazia să reduci 0,5 procent dintr-un impozit oarecare! Eficienţă!

Ceva simplu. Bani de Monopoly. O cifră într-un cerc.

Dar nu, statul ţine morţiş să pună oameni pe bancnote. Ca să ce?

Ca să putem să nu avem femei pe bancnote şi să putem face campanii în acest sens. Merci.

Vasile

Vasile e căpetenia internaţională a bărboşilor (şi a acestui sait). Are multe preocupări, cel puţin în comparaţie cu oamenii care n-au.

camaramotului.ro

Contact

vasile (a rond) utopiabalcanica punct net