Glo sau IQOS? Am încercat ambele metode de prăjit ciorapi (nesponsorizat de nimeni)

Stai aşa, vasile, ce cîcat sunt aceste două gadgeturi.

Dacă ai folosit vreodată un vaporizator de marihuană ÎNTR-O ŢARĂ UNDE E LEGAL sau o narghilea, cunoşti principiul: în loc să arzi materia vegetală, o încingi până când anumite substanţe din ea se evaporă şi inspiri vaporii ăia, trecuţi în prealabil printr-un furtun, prin apă sau prin alte tampoane menite să le facă suportabil de ne-fierbinţi.

Spre deosebire de marihuana din vaporizator (cu care nu poţi şi nici nu vrei să pufăi rotocoale ca faimoasa omidă), tutunul comprimat din beţele de IQOS sau Glo nu e doar materie vegetală. Deşi nu se laudă nicăieri cu asta, conţine şi glicerină sau propilen glicol sau ceva de genul. Practic, aceleaşi substanţe din lichidul de ţigară electronică “clasică”. Sau din tutunul ăla cleios de narghilea. Dacă ar conţine doar tutun, aburul ăla abia s-ar simţi. În nici un caz n-ar simula fumatul cu atâta succes.

Yep, nu te mai entuziasma, tehnologia pompos intitulată heat-not-burn e tot un fel de vaping, care e tot un fel de narghilea. Atât IQOS cât şi Glo sunt de fapt o chestie inventată în Persia pe la 1500. Numai că acum, când multe baruri chiar nu te mai lasă să fumezi înăuntru, această născocire orientală şi-a găsit rostul.

Şeriful care, în primele luni de nefumatînăuntru, se plimba cu narghileaua în braţe prin clubul de manele la concertul lui Azis ştie despre ce vorbesc.

Nu vă plimbaţi cu narghileaua în braţe, e periculos.

Să stabilim premisele acestui review super serios.

Ca să înţelegeţi de unde vin, am început cu alde Papastratos şi Maro Havan prin clasa a opta, iar în ultimul deceniu şi ceva am fumat preponderent ţigări mentolate. Kent cu biluţă când au dispărut mentolatele. Uneori mă prostesc cu trabucuri sau toscanele.

De-a lungul timpului am testat şi ţigări electronice pe bază de lichid, inclusiv iFuse (cu care a încercat BAT să străpungă piaţa) şi Logic (cu care încearcă JTI acelaşi lucru). Nici una dintre ele nu mi-a distras atenţia de la ţigările adevărate. Nişte jucării, chiar dacă am apreciat progresul pe care l-a făcut omenirea în domeniu.

Prăjitoarele de ciorapi pe care le-am folosit în ultimele luni sunt astea:

– Glo de la British American Tobacco (Kent şi fiii) în variantele flavor şi nano;
– IQOS de la Philip Morris (calul din Marlboro) în variantele 2.4 şi 3 Duo.

Apropo, le zic aşa fiindcă, pentru unele nasuri, Glo şi IQOS chiar aduc a ciorapi, popcorn sau pârţuri. Mai ales dacă le aprinzi şi nu pufăi din ele. După o zi, două, n-o să ţi se mai pară că miros a ciorapi. Numa’ dacă le bagi direct în nară, sau dacă nu te-ai spălat pe picioare şi fumezi cu picioarele.

Îmi amintesc o chermeză la care o liotă de oameni fumam la o masă lungă şi l-am rugat pe singurul amărât cu IQOS să iasă naibii în grădină.

Branding first!

Vizual şi tactil, Glo a rămas în urmă cu zece ani, aducând mai degrabă a telefoanele epocii Lumia, ceea ce nu e neapărat un lucru rău. Sau poate sunt eu nebun. IQOS arată mai serios (2.4) sau mai sexi (3 Duo) şi e personalizabil cu căpăcele şi răhăţişuri. Toate culeg amprente ca dracu, mai puţin Glo-ul nano, care e mai catifelat.

Glo, de bine, de rău, are un nume care te duce cu gândul la ceea ce face. IQOS sună ca un sistem de operare pe bază de Linux pus pe laptopurile OLPC trimise copiilor din Bangladesh. Şi cum dumnezeului se pronunţă? Aicos? Aichios? Ai chiu o es?

M-am dus să le procur într-un mall din cartier, unde atât IQOS cât şi Glo aveau nişte “insule”, adică ghişee dar mai fancy.

Insula IQOS era populată cu un fel de însoţitori de zbor, numai că tereştri, care m-au invitat să iau loc, să probez, mi-au făcut un briefing complet, mi-au luat datele personale, mă mir că nu mi-au luat şi sânge şi nu mă mai lăsau naibii să plec până nu învăţam totul despre mormonismul lor electronic.

În insula Glo moţăia o puştoaică plictisită. I-am zis ce vreau, mi-a dat cutia, mi-a luat banii şi s-a întors la telefonul ei şi la baloanele ei din gumă de mestecat. Sau ce mai fac puştoaicele azi. N-am spus nici cum mă cheamă. Puteam să fiu Carlos Şacalul care are nevoie de o piesă de Glo pentru o bombă cu neutroni.

Aparatele arată şi funcţionează diferit.

Glo e un aparat butucănos, cu o baterie mare, prevăzut cu o gaură în care înfigi un băţ de tutun. Glo-ul mini (care coace vreo 8 beţe în loc de 20-30) e mai uşor, dar nu mult mai mic.

E mai puţin elegant (duci la gură un obiect cu care poţi sparge capul cuiva), dar foarte simplu de întreţinut – freci gaura aia cu o periuţă o dată pe zi. Posibil să se năclăiască, totuşi, şi să devină din ce în ce mai scârbos pe măsură ce îl foloseşti.

IQOS e un aparat butucănos, cu o baterie mare. În acel aparat stă un alt aparat cam cât un ruj, cu o baterie mai mică – cât să pufăi un băţ (IQOS 2.4) sau două (IQOS 3 Duo, varianta mai şmecheră şi mai scumpă). Trebuie să îţi aminteşti mereu să bagi drăcia înapoi în cealaltă drăcie când termini. E o matrioşcă ciudată, dar e mai comod de dus la gură.

Şi alte complicăţenii. Are înăuntru o lamelă de metal (pe care trebuie să ai grijă să n-o rupi). Se curăţă periodic şi cu o perie specială, şi cu beţişoare îmbibate în alcool. Dacă nu extragi băţul de tutun exact cum scrie în carte, rişti să rămână bucăţi din el în aparat şi să te chinui să le scoţi.

Toate se încarcă de la micro USB, mai puţin ultimul IQOS, care are USB-C, dar cui îi pasă, toţi avem 700 de cabluri în casă.

Beţele de Glo (Neostiks) sunt lungi, subţiri şi disponibile într-un curcubeu de arome.

Inclusiv unele care au gust de prăjitură cu lămâie sau lumânare anti-ţânţari. Nicăieri nu scrie foarte clar cum se cheamă fiecare sortiment, astfel încât încercarea de a obţine aroma preferată la Mega se transformă repede într-o comedie cu proşti.

Dintre aromele disponibile, fumătorii de ţigări mentolate vor aprecia varianta switch green, dacă reuşesc să pună mâna pe ea. Plus că foarte multe beţe de Glo sunt cu biluţă, iar clicul ăla e satisfăcător – atunci când nu-ţi fuge biluţa în spaţiul gol dintre filtru şi aşa-zisul tutun.

Din păcate, pentru că se încing la o temperatură mai mare, prin hârtia în care sunt înfăşurate (sau pur şi simplu nu răcesc atât de eficient), beţele de Glo mi se pare că livrează nişte vapori mai fierbinţi şi capătă un gust naşpa pe la jumătatea sesiunii. FMM Glo. Pe de altă parte, Glo nu-ţi contorizează pufurile iar aparatul stă aprins multă vreme, deci poţi să-l stingi liniştit când te-ai săturat.

Beţele de IQOS (Heets) sunt bondoace şi plictisitoare.

Simţi că pui buzele pe un L&M de pe vremuri şi nu pe Kent nanotek-slim-switch-ţuţumuţu. Momentan, sunt disponibile în 5 variante, două cu mentol şi trei fără, iar fiecare are culoarea ei şi numele ei, ceea ce le face uşor de cerut la magazin. Sesiunea de pufăit e limitată la cinşpe pufuri sau ceva de genul, dar gustul beţelor nu se schimbă foarte mult în timp.

Îmi place că nu sunt dulci sau parfumate, nici măcar variantele mentolate. Parcă chiar insistă să scoată în evidenţă amăreala aia de buruiană. Îţi aminteşti că te bucuri de un viciu tragic, nu de vată de zahăr. Pe scurt, îţi taie mai bine pofta de fumat.

Alcătuirea lor e însă mai alambicată. Fiindcă se încălzesc de la interior, sunt înfăşurate şi în nişte folii dubioase, printre care una metalică. Probabil stau şi mai prost cu CTC-ul: dintr-un pachet de heets, un băţ va fi inevitabil defect şi nu va scoate aburi cum trebuie. Dezamăgit, vei aştepta să se încarce aparatul şi vei mai băga o fisă. FMM IQOS. (Asta dacă n-ai varianta mai şmecheră de IQOS cu două focuri pe ţeavă).

Economic vorbind, nu e nici o sfârâială.

Beţele de Glo şi de IQOS costă un pic mai puţin decât ţigările (pentru că au tutun în compoziţie, o căruţă de bani ţi-i fură statul în continuare) şi, din experienţa mea, consumi cam tot atâtea. Cu cât dai pe scule şi întreţinere, fix acolo ieşi cu bugetul. Dacă în mod normal fumai contrabandă, va fi chiar considerabil mai scump.

Pe de o parte, posibil să pufăi mai rar – fiindcă ambele variante sunt un pic mai scârboase decât ţigările adevărate. Culmea, după câteva zile şi ţigările adevărate vor căpăta un gust naşpa. Nu alcool-după-disulfiram-naşpa, doar naşpa. Cred că aşa se întâmplă şi când pur şi simplu te-ai lăsat de ele o vreme.

Pe de altă parte, te trezeşti pufăind în locuri unde n-ai fi fumat ţigări, de exemplu oriunde în casă, sau în cârciumile unde nu se fumează.

Un set IQOS cu câteva pachete de beţe incluse costă actualmente între 200 şi 450 de lei (în funcţie de model). Glo e mai ieftin (150-ish), probabil s-a vândut mai greu. Ambele au programe de fidelizare, cu promoţii şi puncte şi pachete moka şi alte frecangeli corporatiste. Al lu’ Glo e mai generos, cred că din acelaşi motiv, că încearcă să scape de ele.

Faptul că IQOS e mult mai popular (scrumiera de la corporaţie confirmă) se traduce şi aşa: stai geană pe OLX. Chinezii au început deja să facă aparate compatibile cu beţele de IQOS. Momentan nu prea se găsesc la noi, dar încă puţin şi o să-ţi poţi lua cu 49 de lei noul HaiQos, care ori are baterie cât noul Zenfone 6 şi fidget spinner, ori doar explodează.

Încă n-am păţit să se strice vreuna dintre drăcii, dar presupun că mai mult de un an n-au cum să reziste dacă te ţii de ele.

Ca calitate a vieţii, tranziţia de la tutun la porcăriile astea chiar se simte când urci scările.

Evident că, păşind pe un teritoriu destul de vag explorat, cu toate studiile sponsorizate de corporaţii sau de reptilieni, încă nu ştii dacă o să-ţi crească încă un testicul peste zece ani. Până atunci, însă, faptul că nu mai inspiri constant funingine (decât de la aerul de Bucureşti) chiar se simte după câteva săptămâni.

În sensul că rezişti mai bine la mersul pe jos şi la cărat baxuri, şi nu te mai trezeşti dimineaţa cu 3/4 din cavităţile corpului pline de mucilagiu.

Verdict: …

Spre deosebire de vapat, pufăitul de ciorapi nu doar că îţi furnizează nicotină, ci emulează şi ritualul piparoasei cotidiene, indiferent ce variantă alegi. Glo mi se pare o idee bună implementată cam la mântuială. IQOS e soluţia complicată şi anapoda la problemele lui Glo. IQOS investeşte vizibil mai mult. Glo pare un pic în derivă.

Ambele sunt un compromis – încă stângaci – între ţigări şi fără ţigări, dar timpul şi piaţa au să le finiseze şi Eminescu o să le judece.

Am senzaţia că rămân clientul IQOS, cel puţin până îi depăşeşte Glo cu vreo armă ciorăpoasă secretă. Dacă mă întrebi pă mine…

Cât despre pachetul ăla de Gitănci din ghiozdan, e pentru când mai merge vasile la şpriţuri, dar ce se întâmplă în Vegas rămâne în Vegas.

Saitul lui IQOS e iqos punct ro. Saitul lui Glo e glo punct ro. Dacă vrei o recomandare pentru una sau alta (obţinem amândoi un ciubuc, cred), scrie-mi.