1.
Isaia şi prietenii săi mănâncă două farfurii de mici.
2.
Buni sunt micii, şi izvorâtori de zemuri când Isaia îi străpunge cu ţăruşul. Atunci Domnul a zis: Sunteţi hapsâni, căci la sărmani nu aţi făcut pomană! Şi le-a prefăcut farfuriile în farfuriuţe.
3.
Isaia şi prietenii săi mănâncă două farfurii mici de mici.
4.
Iar micii sunt aievea, din carne neatinsă de hormonul creşterii sau injecţiunea cu apă necurată. “Mici de mici!”, a zis Domnul când i-a gustat.
5.
Isaia şi prietenii săi mănâncă două farfurii mici de mici de mici.
6.
Fariseii spun că inima lor pofteşte şi altceva decât mici, poate o cinstită ceafă, dar pre toate celelalte mâncăruri le-a aşezat Domnul mai sus, pre muntele Tabor, unde trupul lor mărunt nu se poate aburca.
7.
Isaia şi prietenii săi mănâncă două farfurii mici de mici de mici de mici.
8.
Acest mâncat al micilor se petrece încă de când domnea în Iudeea regele Iehoşafat, iar Isaia şi prietenii săi erau nişte bieţi prunci.
9.
Isaia şi prietenii săi mănâncă două farfurii mici de mici de mici de mici de mici.
sursa: Albumul cu mici la birou
Am citit parabola în vocea lui Dorian cititorul. Nu regret nimic.
Poti sa faci chestia asta inlocuind mici cu carnat,ca Isaia e nume de carnat
@dan OK. Isaia şi prietenii halesc două farfurii mici de cîrnaţi de cîrnaţi de mici de mici.
Carnatul de Isaia haleste carnat ca un carnat care halind carnat ca un carnat…ani lumina si tot parca ceva te impinge sa continui sa-i citesti aventurile
Imi face pofta. Asta e tot ce-am inteles…