Cronici cinstite: probabil cea mai aprigă şaormărie din sector

Între două mahmureli de Balkanik!, când te apucă o foame cinstită, o şaorma cinstită e tratamentul de primă intenţie. Contează însă foarte mult ce înţelegem printr-o şaorma cinstită.

În ultimii ani, oraşul s-a umplut de boutiques du kebab à la Calif sau Divan care, oricât de bine intenţionate (şi delicioase), omit să îndeplinească scopul primordial al şaormei: cel furajer.

Pe măsură ce şaorma se gentrifică, prevăd că va deveni tot mai greu să găseşti alimentul ăla monstruos, cu ketchup şi maioneză care au stat cel puţin o zi într-o găletuşă, care te făcea să-ţi blestemi zilele pe budă în prima jumătate a anilor 2000. (Pe vremea când, ca să-şi bată iubita cu o şaorma de la Dristor, cântăreţul What’s Up chiar trebuia să meargă în Dristor.)

Cu arhetipul şaormei de cartier în minte, ajung din vreme în vreme la Socului Kebap, o instituţie care se află la intrarea dinspre Bd. Basarabia a stadionului 23 August / Lia Manoliu / National Arena.

Evident, e un spin-off al şaormăriei aflate de partea cealaltă a stadionului, chiar în zona Socului. Nu mă duc acolo pentru că din Pantelimon sunt ăia de la BUG Mafia, e clar că e ceva neurotoxic în apă.

N-o să lungesc vorba, că mă mânjesc de sos. La Socului se face o şaormă nemernică, cât un craniu de urs de peşteră.

…ca să parafrazez un review celebru la nişte burgeri.

Varianta înfăşurată costă multicel, între 16 şi 18 lei (în Rahova, că tot vin de la festival, şaorma mică e încă 5 lei, ca-n liceu). Dar e cât un faching butoiaş, n-am reuşit vreodată să plec de acolo fără jumătate de şaormă de băgat la frigider pentru mai târziu.

Compoziţia e clasică: pui/vită malaxată (la acelaşi preţ), varză albă frecată, cartofi ex-congelaţi, castravete murat şi, dintr-un dozator, sosurile alea nostalgice despre care vorbeam mai devreme. Muşti din ea şi simţi că abia a ieşit Băsescu preşedinte. Usturoiul se simte puternic. Ceapa şi iuţeala sunt opţionale. Mizeria de după ce ai băgat capul cu totul în ea, obligatorie.

Poza chiar nu onorează această şaormă imposibil de mâncat cu o mână când ai un metru şaizeci.

N-am încercat numeroasele preparate non-şaorma din oferta stabilimentului (pui shanghai, quesadilla, cârnaţi, pizza, TOTUL), dar i-am văzut burduşind caserolele alea într-o manieră pantagruelică, ca pentru nişte consumatori cu trei cefe.

Stai, de fapt am luat odată de acolo un pui rotisat, ăla a fost cam subţire, 5/10, n-aş lua altul. Duceţi-vă acolo pentru şaorma, să fiţi siguri.

Din câte văd pe site, fac şi livrări, dar n-am avut încă ocazia să-i chem.

Duşmanii Escherichiei coli vor fi dezamăgiţi: i-am prins cel puţin o dată pe angajaţi ţinând lipia cu aceleaşi două mâini cu care mi-au luat banii. Dezagreabil, ştiu, dar în momentul în care o şaormărie îşi face casierie separată, pierde 23,7% din farmec. E dovedit ştiinţific.

Altă chestie supărătoare e coada. Nu vreau să ştiu cum e la Socului când e meci, dacă într-o zi obişnuită ritmul şaormelor e halucinant.

(Cred că secretul e că au o parcare foarte spaţioasă, spre deosebire de şaormăria de vizavi, butaşul obscur al îndrăgitului restaurant Ali Baba de la Muncii. Şi aia e o şaormărie bună, dar acolo e gol mai mereu fiindcă n-ai unde lăsa maşina – păi vii să mănânci sau să traversezi?)

Socot, deci, că trebuie să mulţumim primăriei pentru stadionul cel fancy…

…fără de care poate că românii ar juca fotbal la fel de prost, dar zona Basarabia n-ar mai fi campioană la şaorma cinstită.

Şaormă: 5/5. Urmaşa demnă a şaormelor legendare, “cât un pechinez”, de mai demult. Nici alte drăcii din ofertă nu arată rău. Complet nesănătos, dar deloc rău.

Scoruri: 4/5. Conform cantităţilor.

Serviciu: 4/5. Fluxul e dement, dar funcţionează chiar şi la ore de vârf. Când e meci alături, presupun că e ca la Călugăreni.

Igienă: 2/5. O mişcare greşită din partea lui Dorel şi te trezeşti cu 10 lei în şaorma! (Iar dacă stai la masă e bine s-o freci cu nişte Sanitol.)

Restul: 4/5. Parcare mare, zonă cu vad, un parc alături în care poţi face sport după ce mănânci, în timp ce plângi plânsul sărat al vinovăţiei.