VasileDacă ar fi mai mult decât cuibul brontozaurilor sinecurişti, Academia Română ar fi avut încă din anii ‘90 o părere în chestiunea şaormerie / şaormărie.
Din păcate, n-are, aşa că vă întreb pe voi.
(Folosiţi cu încredere secţiunea de comentarii pentru variante excentrice ca manufactură de şaorma, punct de desfacere a şaormei sau şaormotron 3000.)
Dacă mă întrebaţi pe mine, varianta oficială ar trebui să fie şaormărie (ca brutărie) nu şaormerie (ca frizerie), pentru că omul care lucrează acolo e în mod clar un şaormar, nu un şaormer.
Google: 848 rezultate pentru “angajez shaormar”, 618 pentru “angajez shaormer”, 82 pentru “şaormar” unul singur pentru “şaormer”. DAR 41.000 pentru “shaormerie” şi doar 11.500 pentru “shaormărie”. Nu mai înţeleg nimic.
Ah, stai, nici cuvîntul şaorma nu e în vreun dicţionar al limbii române, deşi e cu siguranţă mai folosit decât păhău, floculare sau chiar felonie.
* Altfel, e amuzant cum cuvântul levantin şaorma, adus în România de o mână de afacerişti libanezi – mă gândesc la Nassar Ghaleb sau fraţii Murad – l-a bătut pe ăla turcesc, (döner) kebab, care înaintea de apariţia kebăbăriilor hip à la Calif nu mai însemna, la tejghelele Dristorului, decât şaorma în chiflă.
piță -> pizzerie
gogoașă -> gogoșerie
Dupa ce am citit aceasta rezectie stomacala flatulata de Satan in link – http://www.nwradu.ro/2016/12/la-ciorbarie-un-local-cu-supe-si-ciorbe-clasice/ , te rog insistent sa lasam Şaormeriile sa fie Şaormerii.
Ca sa nu ajungem la dezbateri despre Saloane de infrumusetare – ungherii, copitării, flocării (sau copiterii, flocherii). Ma duc sa vomit putin, revin imediat
Şi iată-ne din nou de unde am pornit: ciorbăria de pe Dorobanţi se cheamă Ciorbărie, dar tradiţionalul concurs de ciorbe al comunităţii evreieşti se cheamă Ciorberie.
Care-i problema cu ungheria şi flocăria? :)
normal ca s-a impus shaorma si nu döner. nu te-ai saturat sa tot auzi de salata de biof? ai fi vrut sa auzi toata ziua bunaziua de gigei care cumpara dioner?
corect nu e nici saormärie, si nici saormerie, ci ambele, pentru ca nu exista o forma corecta oficiala, si pina atunci orice forma e corecta. si mai corect ar fi fost gyros pentru ca la voi are cartofi, si tu mi-ai spus ca grecii au asa.
asta seara imi comand un döner si o mi-l pun la ureche sa ascult tacerea mieilor.
Surse sigure îmi transmit că şi în Siria şi Liban găseşti de regulă şaorma cu cartofi în ea, dar nu ştiu cît e de tradiţională treaba asta
* de altfel, şi şaorma lungă de 120 metri făcută recent în Liban pentru refugiaţi (link) era exact după reţeta adusă de libanezul Murad de la Springtime în anii ’90 în Bucureşti: pui, cartofi, usturoi, murături
da, pui – cartofi – usturoi. fara piine.
si aici daca cumperi doner la farfurie, ti-o poate da cu orez, cu cartofi, cu bulgur, cu coush-coush, dara atunci e cu una din ele fara piine sau ceva de felul piinii. asta ar numi romanii döner destructurat ca ei fac orgasm la cuvinte. miine il sun pe un sirian sa-l intreb daca se manica cartofi cu piine la ei, dar sint aproape convins ca nu.
Băi dacă acolo scrie că puiul şi cartofii şi etc au fost înfăşurate în 300 de lipii […]
saormerie boss.
versiunea cu a e versiunea veche, o fi fost ea folosita mai demult dar dpdv modern, saormerie e versiunea care suna bine.
Poate totul tine de sonor, dar saormerie are deja un a, si al doilea pare excesiv. As paria ca si usurinta pronuntarii unui cuvant conteaza.
N-am inca o parere, dar tin sa precizez ca in general regulile – chiar si bine construite dpdv logic – permit exceptii. De exemplu, una care mult timp nu mi-a dat pace este pentru cuvantul “capşună” si pluralul sau – “capşune” ori “capşuni”? Pe modelul “prună” – “prune”, “prun” – “pruni”, pluralul ar fi cel cu “e”, in timp ce “i” ar fi plural doar la “capşun”, planta ce produce fructul. E drept, e folosit ca plural pentru planta, dar si pentru fruct; chiar daca e acceptata si varianta cu “e”, cea cu “i” este cel mai des folosita.
Asteptam cu interes decizia Academiei referitoare la fastfood-ul arabesc; reluam dezbaterea la pensie.