Am vorbit cu Alex, frontmanul trupei feroviar-balcanice care dă cu sîc din Isarlîk

Când îţi cauţi concertele prin baruri, jumătate din ce asculţi sunt trupe de coveruri; cealaltă jumătate sunt voci alternativ-mâţâite recuperate dintr-o reclamă Orange. Nu zic că e rău. Orice muzică are rostul ei. Dar nu te aştepta să arunc cu sutienul după tine pe scenă sau să încep să-mi fac programul de supt whisky în funcţie de recitalurile tale.

Un pic de Phoenix vechi, un pic de Maria Lătăreţu schimbată la sex, un vârf de Andrieş ironic, totul presărat cu Nightlosers – şi suficient zaibăr în testicule cât să ia un text clasic al lui Ion Barbu şi să-l facă hitul fredonabil al primăverii. Iar dacă-i prinzi cu chitara în priză şi un set ţeapăn de tobe, băieţii ăştia sunt la începutul cărării spre a fi un fenomen plăcut. Un Zdob şi Zdub oltenesc, poate? Un Spital de Urgenţă regional, că tot îl promite guvernul? Vom trăi şi vom auzi.

Cine eşti, Alex, şi de unde vii? E urât din partea mea să te rog să ne faci un scurt rezumat al omului Drăghici?

Promit că o să mă ocup serios cu altă ocazie de o autodescriere. Eu vin din partea de şes a judeţului Argeş, cu anii de şcoală petrecuţi în Piteşti, localitate supracatalogată ca fiind aşezare urbană.

Dar un rezumat al proiectului Islaz? Cum a luat naştere, în ce condiţii meteo, cine mai cântă cu tine în Islaz şi de ce? Care-s izvoarele voastre de inspiraţie?

Era toamnă şi locuiam în Berceni şi deja era stabilit să mă întâlnesc cu Tibi, chitaristul, la o sală de repetiţii să cântăm Phoenix. Nici eu, nici el nu mai aveam răbdare. Ştiu că, înainte, luasem pe jos bulevardele bercenare şi reascultam în căşti Cantafabulele ca să fiu pregătit la repetiţii. Apoi… am zis să facem noi cântecele noastre. Am mai scos de la naftalină câteva idei, am mai făcut unele noi şi a ieşit cam ce e acum.

Sursa, teoretic, e muzica lăutărească – direcţia ar trebui să fie expunerea lumii rurale sudice, balcanice, fără a o idealiza. Altfel spus: Islaz, cu motto-ul ce a mai rămas din satul românesc.

Chiar aşa, de ce tocmai Islaz? Eu unul ştiu despre Islaz doar că-i singurul loc din Oltenia care nu-i într-unul din judeţele monosilabice (Olt, Dolj, Golj, Vâlc sau Meh).

Exact, e singura comună oltenească din Teleorman. Eram cu o săptămână înainte de concertul de debut, vara trecută, în barul unde urma să cântăm şi noi, dar n-aveam nume pentru trupă. Am expus problema oamenilor care erau cu noi. Un moldovean, după ce a ascultat din descrierile noastre cam ce cântăm, cu rural, cu rock oltenesc, cu nu ştiu ce, a vociferat timid: i…slaz? Mie mi-a plăcut, ne-am mai gândit câteva zile şi l-am păstrat. Experienţa recentă m-a învăţat să cred în moldoveni.

Spune sincer, care-i piesa ta de suflet (din repertoriul de până acum)?

Cred că-mi place Isarlîk.

No shit. Când am auzit bucata aia, am zis wow!, o să daţi lovitura. La a doua audiţie mi s-a părut că aduce un pic a “Yes sir, I can boogie” dar acest fapt nu m-a deranjat absolut deloc. V-a mai spus cineva asta?

Nu, uite o observaţie. Am notat.

Ce e frumos în Oltenia? Ce nu e frumos în Oltenia? N-am fost acolo decât în trecere spre alte provincii, dar aş face o olteniadă de weekend.

Da, merită, Oltenia e explozivă. Eu, fiind din Argeş, am trăit mereu cu un sentiment de apropiere geografică faţă de olteni fără a ne identifica sub nicio formă cu ei. De altfel, o dată ce ai trecut de Slatina şi te apropii de Piteşti lumea începe să se schimbe, începe să se muntenizeze. Oltenia are un aer al ei, mi se pare independentă ca identitate muzicală, e bine limitată de munţi şi ape.

Am asistat la o nuntă cu olteni. Când domnii lăutari au început brâul, au venit masculii dansatori şi au cucerit ringul. Era ca într-un film, totul era de o precizie inexplicabilă, picioarele lor, figurile lor vesele, arcuşul şi mâna stângă a violonistului.

Lumea oltenească mai e interesantă şi pentru că satul e încă la putere. Satele sunt vii şi populate şi mai toată lumea se bazează pe agricultură. Mi se pare o lume sinceră şi corectă, cu câteva principii de etică a muncii destul de bine închegate pe care nu le-am regăsit în multe alte părţi.

Ce-i urât în Oltenia? Promovarea muzicii industriale de plastic care trece drept folclor, în special doamnele cu voci ascuţite care nu seamănă deloc cu Lătăreaţa, “oltencele de duzină”, cum se mai zice pe la noi. Sau domnii care ori cântă despre cum cântă, ori despre marile drame ale despărţirii şi regăsirii familiilor lor.

V-am auzit descriindu-vă stilul ca “feroviar-balcanic”. Înţeleg de ce balcanic, dar ce-i aşa feroviar?

Când petreci atât de mult timp într-un loc, nu ajungi să îl simţi ca acasă? Mulţumim, CFR.

După praz, pepeni şi perfectul simplu, oltenii sunt cunoscuţi şi pentru umor. L-am remarcat cu plăcere şi la voi, dar cât de tare se ia în serios proiectul Islaz şi cât de frică îi e (sau nu) să alunece în parodie?

Mi-e puţin teamă, dar încerc să rămân relaxat. Nu prea pot să-mi dau seama din interior, am nevoie de un răspuns mai mare al lumii largi ca să pipăi pericolul parodiei şi al kitsch-ului.

Dacă un wannabe textier (ăhâm) ar scrie un cover absolut cretin după “You spin me round”, varianta Dope, despre olteni şi Dan Diaconescu, l-aţi cânta?

Da, sigur, provocare acceptată!

Dacă te năşteai moldovean, cum se chema trupa ta? Dar primele ei piese?

Nu ştiu… The Vasile Alecsandries, The Kogălniceanus? Oricum, ştiu că prima piesă ar fi fost Hai Buzău, Buzău.

A XIII-a Gemina te-a proclamat caesar augustus al Olteniei şi trebuie să-ţi inaugurezi domnia cu un festival. Pe cine chemi să-ţi cânte la încoronare?

As face un proiect special pentru asta. Bătălia chitariştilor – duetul – Angus Young & Cornelia Rednic. şi, eventual, în deschidere un tribute band Nightwish cu Viorica din Clejani solistă.

Care ar fi prima lege pe care ai da-o?

Ieftinirea berii e lege, e ok? Mergem pe asta?

La ce să ne aşteptăm de la Islaz pe termen scurt şi mediu? (Pentru lung n-avem răbdare.)

Câteva concerte în Bucureşti, şi poate nu numai aici, care au ca scop lansarea primul material disco(grafic), super maxi singleul Isarlîk, compus din trei cântece. Atenţie, o parte din cântece au să aibă şi videoclip! Cu noi! În mass-media a apărut deja un trailer de la unul din ele. Adică pe facebook.