VasileMă numesc Zangra şi sunt adolescent
în cartierul Drumul Taberei, mărginind Cotrocenii,
de unde într-o zi va veni metroul
care mă va face bucureştean.
Aşteptând acea zi,
uneori mă plictisesc
aşa că mă duc la Afi,
să văd cârdurile de fete
dar ele visează la dragoste şi eu,
la metroul meu.
Mă numesc Zangra şi fac un curs de instalator
în cartierul Drumul Taberei, mărginind Cotrocenii,
de unde într-o zi va veni metroul
care mă va face bucureştean.
Aşteptând acea zi,
uneori mă plictisesc
aşa că mă duc la Kaufland,
să cumpăr mici de la tânăra Consuelo
dar ea vorbeşte de dragoste şi eu,
de metroul meu.
Mă numesc Zangra şi sunt instalator
în cartierul Drumul Taberei, mărginind Cotrocenii,
de unde într-o zi va veni metroul
care mă va face bucureştean.
Aşteptând acea zi,
uneori mă plictisesc
aşa că mă duc la Hanul Drumeţului,
să ascult lăutarii cu don Pedro
dar el bea pentru dragoste şi eu,
pentru metroul meu.
Mă numesc Zangra şi am ieşit la pensie
în cartierul Drumul Taberei, mărginind Cotrocenii,
de unde într-o zi va veni metroul
care mă va face bucureştean.
Aşteptând acea zi,
uneori mă plictisesc
aşa că mă duc la piaţa Moghioroş
cu văduva lui don Pedro –
eu vorbesc în sfârşit despre dragoste – dar ea?
despre preţul ouălor.
Mă numesc Zangra şi sunt un bătrân pensionar,
m-am mutat din Drumul Taberei, de la marginea Cotrocenilor,
într-un cămin privat, frumos şi nou
care e tocmai în Colentina –
eu n-o să am
niciodată
metrou.
