VasileCum piscicultura în Ciad şi Uganda e mai ieftin de practicat decât în Europa (bănuiesc, deşi nu-s economist piscicol), în ultimele decenii jumătate din supermarketul tău preferat e ocupat de pungi cu şalău de Nil congelat. Probabil ai observat asta.
Aşa, păi şi?
Şalăul de Nil (Lates niloticus) e un peşte din ordinul perciformelor – adică din neamul bibanului, dar nu e nici ce înţelegem noi prin şalău (Sander) nici ce înţelegem noi prin biban (Perca). Ca orice specie exotică, timp de o mie de ani n-a avut nume în română, aşa că nişte vânzători abili l-au încetăţenit ca şalău fiindcă românul e iubitor de şalău. Prin alte părţi i se zice biban de Nil sau barramundi african.
Să zicem că asta n-ar fi o problemă – “de Nil” e un identificator destul de clar, iar după preţ îţi poţi da seama lesne că-i mai puţin preţios. Dar l-am găsit uneori (în magazine şi mai ales restaurante) botezat “şalău sălbatic”, sau mai rău, şalău şi atât. Astea-s falsuri care ar trebui să ne scandalizeze, şi totuşi nimeni nimic.
M-am întrebat: bre, suntem în secolul douăşunu şi în UE pe deasupra. Avem o comisie pentru fermitatea budincii. Nu reglementează nimeni denumirile de peşti?
Am căutat. Am aflat că astea-s statuate prin ordin al Ministerului Agriculturii. Ăla publică, actualizează şi trimite şi la Comisia Europeană o listă de denumiri sub care ai voie să plasezi peşte în comerţ (să-l peşteşti, cum ar veni).
În 2023, sub Daea, la ultima actualizare a chestiei, împricinatul Lates niloticus, şalăubibanul (şalibanul? bibalăul?) de Nil, nu apărea pe acea listă. Deşi e cu tonele în klaufland de ţâşpe ani încoace, acest peşte nu are un nume, exact ca calul din cântecul cu calul fără nume al formaţiei America din 1971.
Ştii cine apare pe acea listă? Zărganul fals brazilian. Ce-aş mai mânca acum un zărgan fals brazilian!
Nu-s expert, dar îmi închipui că, dacă un peşte nu are o denumire comercială reglementată, tot nu ai voie să îl vinzi ca meduză de Amazon sau pleziozaur neozeelandez. Darămite să-i zici şalău sălbatic în condiţiile în care, totuşi, şalăul apare pe lista aia cu nume şi prenume, Sander lucioperca. “Sălbatic” e doar o trăsătură. Dacă asta-i fenta, poţi să îi spui direct şalău frumos, şalău bengos, şalău baban?
Heeei, măcar au scris băjeţii (pe ambalajul de “şalău sălbatic” pe care l-am văzut eu ultima dată) că-i pescuit în Lacul Victoria. Puteau să scrie doar Victoria şi să lase de înţeles că-i din Victoria, judeţul Braşov. Farm to table direct coae.
*Fun fact. Ştii cine mai lipseşte cu desăvârşire de pe acea listă? Somonul. Lipseşte şi păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss), care alcătuieşte 9000% din tot păstrăvul din comerţ. Iar păstrăvul simplu e definit ca Salmo sp. Deci somonul de Atlantic e păstrăv, iar somonul de Pacific şi păstrăvul de la raft nu există.
