Articole cu tagul brancusi

Cronici cinstite: RIBS, nişte coaste deloc costisitoare în coasta Titanului

Voiam să vă scriu în noaptea asta despre nişte spelunci cu mâncare chinezească, dar socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

De câteva zile, în cartier s-a deschis o cârciumă nouă, iar foamea de peste zi şi dorinţa de a fi trendsetterul Titanului m-au împins s-o încerc cât mai repede.

Dragnea şi Cioloş încercând, fiecare în felul lui, să fie Isus

Dragnea, care are doar în Alexandria o casă de 26 de ori cât apartamentul meu de om cinstit, pe un domeniu cât parcul Ioanid, cu piscină şi terenuri de tenis şi (probabil) heleşteu pentru crocodili? Acel Dragnea.

Cioloş, care calcă pe greblă? Acel Cioloş.

De ce nu donezi, Vasile, nici un leu pentru Cuminţenie?

Aş putea să vă aburesc făcând un prelung caltaboş de cuvinte pe care să nu-l citească nimeni. Ah, stai, am făcut deja asta. Aş putea să vă povestesc cum eu, în adâncul meu, cred că statul ar putea să aibă decenţa să nu-şi bage nasul, măcar în artă şi cultură.

Dar ar fi necinstit faţă de voi, cei trei cititori.

Subscripţie publică

Noutăţi din ornitologie

Cea mai lungă părere despre Cuminţenie pe care n-are sens s-o citeşti

Cuminţenia pământului e un mic totem de calcar cumpărat de la marele sculptor Brâncuşi, acum o mie de ani, de un domn Gheorghe care avea mulţi bani. El aprecia foarte mult statuia şi o folosea drept suport de chei. La un moment dat au venit comuniştii şi, cum fac ei dintotdeauna, au zis: Gheorghe, asta nu mai e casa ta. Şi îţi luăm şi statuia pentru că hăhăhă, statu’ ia.

Mulţi, mulţi ani mai târziu, cele două urmaşe ale lui Gheorghe au primit înapoi suportul de chei, pe care statul avusese grijă chiar şi să-l ciobească şi să-l lipească cu Poxipol.

Cuminţenia pământului

Cetăţene, nu fi artist