Am ascultat imnurile satelor şi oraşelor din România ca să te oblig s-o faci şi tu (I)

De la columbodromul din Arad până-n Mamaia lui Mazăre, e un fapt super-documentat că românilor le plac imnurile. Uneori chiar mai mult decât le plac asfaltul, apa curentă sau demnitatea umană. Ăsta nu-i neapărat un cusur – doar e muzică, n-are cum să fie rea. Sau?

Am mai făcut io cândva o listă de imnuri locale, dar asta va fi bigger, longer and uncut. Şi dau şi note! Şi mai jos e doar prima parte!

Imnul oraşului Sulina

Surprinzător de optimist pentru un cuib de piraţi în ruină, imnul Sulinei e interpretat stângaci, dar cu pasiune, de (probabil) singurii copii din oraş. Spre sfârşit, pasiunea e ucisă de chiţăitul strident al domnişoarei cu căşti, şi rămâi cu nişte tentative gâtuite de armonie care te duc cu gândul la un Kokomo dunărean cu scrumbie şi ţânţari.

Atât că io, când aud pe cineva cântând că oraşul X e casa lui, mă gândesc că n-are altă casă şi îl compătimesc.

Versuri: 2/5
Melodie: 3/5
Interpretare: 2/5
Fior patriotic: 2/5
Verdict: Off the Florida keys there’s a place called Sulina. 5, cu indulgenţă.

Imnul municipiului Sebeş

Ceva îmi spune că videoclipul ăsta costă mai mult decât oraşul pe care-l celebrează, mai ales că are şi filmări cu drona într-o râpă dramatică, şi un cadru în ralanti cu primarul făcând cu mâna mulţimii. Overkill, frate. Cred că Gino e cel mai bogat om din judeţ în momentul ăsta.

Dincolo de production values, nici cântecul în sine nu-i de lepădat. E dinamic. Poţi să-l foloseşti pe post de “Eye of the tiger” în orice colaj în care eroul principal face brusc muşchi. Dacă, prin absurd, Sebeşul mai avea 50 de dolari în vistierie, putea să-l bage cumva pe Hasselhoff în imn, între Blaga şi Filtsch, şi chiar ieşea imnul perfect.

Protip: Sună mult mai bine dacă îţi imaginezi că spune “sendviş” în loc de Sebeş. Oo, oo, sendvişul să renască, ooo, să prindă viaţă!

Versuri: 4/5
Melodie: 4/5
Interpretare: 5/5
Fior patriotic: 4/5
Verdict: Când un oraş ajunge în criza vârstei a 2-a şi îşi ia motoretă. Aproape 9, roacăre.

Imnurile oraşelor Comăneşti şi Dărmăneşti

Comăneştii şi Dărmăneştii, cetăţi rivale atât între ele, cât şi cu Moineştii, demonstrează din nou că singurul motor al progresului e concurenţa, chiar şi când progresul e spre anul 1984.

Ah, dar să nu credeţi că imnurile seamănă între ele. Dărmăneştii au urmat mai degrabă un filon eroic. Beatul de euro disco te păcăleşte iniţial, dar îţi dai seama repede că trâmbiţa de la început tocmai i-a chemat pe voinici la război. Se cântă despre lacrimi, aur negru, străbuni, Domnul sfânt, eroi de sub lespezi. Un fel de Dschinghis Khan meets Andrii Popa complet ne-ironic.

Mult mai puţin dramatici, Comăneştii au optat pentru un imn evergreen în maniera lui Gil Dobrică. Country roads, take me home. Nu vom şti niciodată povestea videoclipului, dar cei doi domni cu căciuli de astrahan de la început par a fi cei care îl şantajează pe cântăreţ cu deportarea în Siberia a familiei. Acest fapt reiese şi din entuziasmul interpretării.

Fără îndoială, două oraşe super muzicale, unde te aştepţi să găseşti la orice margine de drum atât pomul copt, cât şi omul bun.

Versuri: 3/5
Melodie: 3/5
Interpretare: 2/5
Fior patriotic: 5/5
Verdict: Romeo şi Julieta, dar cu mustaţă, chelie şi plete ca Vasile Şeicaru. Nota 7.

Imnul oraşului Techirghiol

Oraşul unde, inevitabil, vom eşua cu toţii, cocârjaţi de reumatism, căutând binefacerile mâlului sapropelic, nu putea să nu aibă şi el un imn. Surpriză, e un imn destul de fresh, nicidecum atât de nămolos cât credeam că va fi.

Nu ştiu cine-i cuplul care interpretează imnul ghiolului medicinal. Gagiul e pur şi simplu un gagiu generic (poate un fel de Aurică Andreescu redivivus?), dar tipa a reuşit să strecoare în cântec un pic de Patricia Kaas, ba chiar şi un vârf de cuţit de Bee Gees. Imaginează-ţi doar că zice “Tragedy” în loc de Techirghiol.

Cât despre text, nu omite să-i menţioneze pe “armâni şi musulmani”, pe care alte oraşe ar fi încercat să-i ascundă în dulap. Asta-i destul de jmecher.

Iar la “şi trist, şi fericit” chiar îţi mijeşte o lacrimă.

Versuri: 4/5
Melodie: 4/5
Interpretare: 5/5
Fior patriotic: 1/5
Verdict: When I’m with you (in Techirghiol) it’s paradise. Nota 8 & felicitări.

Imnurile comunelor Smeeni şi Tureni

N-ai zice că o aşezare din Buzău şi una din Cluj s-ar putea înţelege, dar iei, nu iei Bacul, imnurile acelaşi aer are. Şi oricum până la Bac mai e: ambele comune au ales să-şi trimită pe frontul muzical copiii, ilustrându-şi imnul cu hore ample, de şcoală etno-stahanovistă, dar filmate cu drona că suntem în mileniul trei bos.

Chiar dacă n-au atins măiestria vecinilor de la nord, aproape-moldovenii din Buzău au ales – corect, zic eu – un ritm săltăreţ şi o linie descinsă din Trenule, maşină mică pentru a se fuduli cu localitatea lor de care n-a auzit nimeni şi brânza pe care o fabrică ciobanul local.

Mai sobri şi mai pragmatici (deh, rămăşiţele eticii protestante), cei din Tureni şi-au transpus cu totul în imn ultimul recensământ, enumerând cu grijă satele componente ale comunei, confesiunile, naţiunile şi alte aspecte socio-economice, culminând cu un mesaj de unitate sub ochii grijulii ai binomului dronă-dumnezeu.

Versuri: 1/5
Melodie: 2/5
Interpretare: 4/5
Fior patriotic: 2/5
Verdict: Tezaurul folcloric şi coregrafiile lui sovietice n-au murit, dar nu poţi să te superi pe copii. Rotunjim la 5.

Imnul comunei Saraiu

Shit’s about to get heavy. Piesa asta e orice, dar nu un imn. E ca Dobrogea însăşi, nostalgică după ceva ce nu mai e, şi grecească, şi otomană, şi rusească, şi preistorică, munţi măcinaţi, porturi colmatate. Până şi orchestra se aude ca de pe un disc al lui tac-tu moştenit de la tac-su.

Ascultă acest “imn” al comunei numite deloc întâmplător Saraiu şi închide ochii. Copiii ăştia habar n-au că cântă un ştift după “Barbu lăutarul”. Creierul tău o să ignore versurile alea naive, sau chiar o să le găsească altă cheie. Dedesubt e ceva abisal. Probabil că asta a fost senzaţia omului ăluia care a auzit Cucuruz cu frunza-n sus şi şi-a dat seama că înăuntru era Hatikva.

Versuri: ?/5
Melodie: 5/5
Interpretare: 5/5
Fior: 5/5, dar nu patriotic, altceva
Verdict: Es wechseln die Zeiten, da hilft kein Gewalt. Ce notă vreţi voi, oricum nu contează.

Imnul comunei Bârsăneşti

Folk. Pastişă după Întoarcerea la orient plus obişnuitele fantome de eroi şi voievozi ale poporului complexat. Şi clasica invitaţie către călător, pe care am întâlnit-o şi la Dărmăneşti: poposeşte un pic să vezi ce fel de oameni suntem. Îmbiere sau ameninţare?

Primul comentariu de pe youtube e edificator: şi eu îmi iubesc satul da’ decât să facă imn, mai bine făceau canalizare. Deh… Tristeţi provinciale.

Versuri: 1/5
Melodie: 1/5
Interpretare: 3/5
Fior patriotic: 2/5
Verdict: Sforăitor cred că e cuvântul pe care-l caut. 4, stai jos.

Imnul oraşului Tăşnad

Geniul poetic al unui tânăr DJ Boroş şi entuziasmul de ora 3 dimineaţa al lui Dan Diaconescu se întâlnesc la discoteca “Summer concert stock footage HD”. Nu-mi dau seama dacă versul meu preferat e “De parcă totul e un univers” sau “Aş vrea să fiu din nou iarăşi copil”.

Versuri: 1/5
Melodie: 1/5
Interpretare: 1/5
Fior patriotic: 1/5
Verdict: Hei hei hei, Tăşnad. Nota 2, Tăşnad.

Vezi şi partea a II-a a enciclopediei imnurilor locale distopice.