Acu' voi înşira cu ce ne-a aşteptat vara asta - de-a lungul a vreo patru zile - cea mai curajoasă bucătărie din 2 Mai. Nu te aştepta la o ordine anume, că nu-i nici clasament, nici cronologie.
Piaţeta paşnică de sub mozaicul lui Perahim e tot acolo. Bloculeţele cu obloane sunt tot acolo. Florile de rodiu şi turbanele împietrite la fel, amintiri ale vremurilor dinainte, când Mangalia era un capăt de lume al...
Taman când mă gândeam la ce-or mai face colţunaşii lui Aditi, zbing zbong, o notificare pe ceas. Un mail care mă invită la deschiderea oficială a unei băcănii nepaleze, Kirana Pasal.
Stai, Lanka vine de la Sri Lanka? Cât de interesant! Sigur vine de la Sri Lanka, că n-o veni de la Paul Anka. Convoc dârlăii şi dârletele, ne suim în mystery machine şi aterizăm pe Traian 147, între Hala Traian a...
E încă aprilie şi vremea se schimbă din sfert în sfert, dar n-am mai ieşit de mult din Bucureşti. Hai până la Veliko (toată lumea îi zice Veliko deşi ar trebui să-i zică Tîrnovo, csf), să mai pună vasile nişte mâncare...
Adesea, când văd că vine în oraş un festival turcesc, nu mă încumet. Nu pentru că nu-mi plac kebabii, duamnefereşte, ci pentru că mă descurajează înghesuiala şi cozile. Târgurile astea se întâmplă ba în IOR, ba la...
2021 n-a fost un an glorios. De fapt, cred că singura mea realizare de anul trecut a fost că m-am tuns. Nici măcar asta nu mi-a ieşit. Voiam să par mai dur, ca gealaţii din Narcos, dar în loc de teroare am obţinut doar...
Ai să te încrunţi un pic dar io-s un om simplu, care cinsteşte parizerul. Textura aia spongioasă, între fudulie pe plită şi prăjitură diplomat. Nasul ăla afumat, ca o aluzie vagă la un whisky scoţian. Culoarea aia pe...
Fără aere de haute-fiţă, Margherita oferă suficient de multe (şi de bune) ipostaze ale piţei napolitane încât să nu fie "doar un take-away din cartier". Şi scorurile-s competitive.
Druzii sunt un cult important din Liban, Siria şi Israel care (hiper ultra simplificat, ca pentru epoca vitezei) a luat naştere aşa: nişte şiiţi au decis că a fi şiit e prea mainstream, aşa că au devenit ismailiţi, iar...
Sub soarele blând de septembrie, pe terasa pietroasă a dönerăriei, io şi Cosmin am ros nişte coaste de miel prăjite, usturoiate şi crocante, finger food vinovat care-ţi umple barba de seu şi-ţi transhumează inima spre...
Am fost în sfârşit la Arancini, nou-venitul italian din cartier. S-a deschis anul ăsta în locul unui tristuţ şi ciudat restaurant combinat arabo-chinezesc, despre care nu v-am scris niciodată ca să nu-l descurajez. Cred...
E o zi grozavă. Senin, călduţ, adie briza dinspre - ăh - dinspre ţâşnitoarea de la Izvorul Rece, singura apă din cartierul copilăriei mele. E un aer de vară, de vacanţă, de Mangalia: gard de rogojină, mobilier alandala...
Nu ştiu mare lucru despre Câmpina, doar că-i cel mai însorit oraş din ţară, că p-acolo s-au turnat poeme petrolifere, că am văzut acolo săbiile ninja ale lui Grigorescu şi că tot acolo-i mausoleul excentricului Hasdeu...
Prima zi cu oareşce briză în oraşul ăsta ca o plită încinsă şi care ar trebui spălată din când în când. Ce să facem? Hai să mâncăm repede ceva. Unde să mergem? Unde altundeva. În timp ce valurile pandemiei îmi închideau...
Am ajuns la 2 Mai, a doua oară pe anul ăsta, cu gândul la un chefal de-un cot, o ceaşcă de sarmuzac şi o roabă de rapane. În ultimii ani, fac asta cu inima puţin îndoită, ştiind că Micul Golf a devenit decor pentru...